Și când omul ăsta, la 83 de ani, plânge aducându-și aminte cum colegul său de temniță a murit lângă el, cum poți să reacționezi?
Cu multă furie.
Când vezi că mai și trăiește criminalul, că, aflu acum în timp ce scriu, încă lovește ca o brută, ce poți să faci? Să-i ceri adresa, să-ți îndemni prietenii la un linșaj stradal?
Sunt suficiente cele câteva secunde care despart, ca și ADN-ul, omul de animal, ca să-și coboare pornirile în faptă.
Și totuși, pentru torționarul Vișinescu, și ceilalți călăi care trăiesc, viața este cea mai mare pedeapsă.
Sunt trei acțiuni raționale pe care le putem pune în practică, plecând de la premisa că acești călăi se bucură de trei lucruri ce ar trebui tăiate din existența lor – liniște, libertate și pensie:
1. I-am publicat imaginea, l-am deranjat acasă, merită așadar toată atenția noastră, trimiteți fotografia prietenilor dumneavoastră și, șansele sunt mici, dar dacă îl întâlniți pe stradă, zâmbiți-i, salutați-l, ca o bătaie cu scaunul pe spate, cu apelativul: torționarule! Băgați-i din priviri bătrânețea liniștită în cea mai adâncă temniță.
2. Șeful Parchetului General al României, domnul Tiberiu Nițu, poate fi găsit la adresa de mail [email protected] . Cred că dacă dumneavoastră cereți ca dosarul lui Vișinescu, precum și cele ale colegilor săi, să fie soluționate rapid, va dispune acest lucru. Poate că în cei 23 de ani asta le-a lipsit domnilor procurori: rugămintea populară. Altfel nu-mi pot explica (fac pe naivul) de ce le-au oferit acestor criminali libertatea.
3. Domnul Victor Ponta, sensibil la dorința alegătorilor, dar și șef pe linie de Guvern al ministrului Muncii, poate dispune o anchetă cu finalizare urgentă contra pensiei torționarului Vișinescu. Luați-o, domnule Ponta, ca pe o economie la bugetul statului. Apropo, poate că și domnul Băsescu citește, la șase ani de la condamnarea verbală a comunismului, articolul nostru și, folosindu-se de relația specială a domniei sale cu statul de drept și justiția în general, condamnă și concretul: torționarii care trăiesc. Domnii pot fi găsiți la adresele: [email protected] și [email protected]
Și mai e un amănunt. „E prea târziu. Ce să le mai facă acum?”, am primit această replică cetățenească din partea unor cititori, e drept puțini. Știți ce? Le-o puteți spune bunicilor dumneavoastră, eu, din păcate, bunicului meu nu mai pot.
PENTRU COMENTARII ȘI RĂSPUNSURI VĂ AȘTEPT PE PAGINA MEA DE FACEBOOK